În Franța, în Seara de Ajun, copiii își lasă ghetuțele lângă șemineu sau lângă bradul de Crăciun pentru ca, peste noapte, Pere Noel, Moş Crăciun, să le umple cu daruri.
Pe lângă cadouri, Pere Noel lasă de multe ori și dulciuri, agățate în brad. Piețele din fața catedralelor sunt în această perioadă scena reprezentanțiilor teatrelor ambulante și ale celor de păpuși, piesa aproape exclusiv jucată fiind cea a nașterii Mîntuitorului Iisus Hristos în ieslea din Betleem.
De asemenea, în aproape toate casele familiilor care păstrează datinile pot fi găsite ”creche”, reprezentări ale aceleiași teme. Pe lângă personajele principale, Pruncul Iisus, Fecioara Maria, Iosif, cei trei magi, în creche apar și ”santons” (micii sfinți). Figurinele sunt realizate din lut, pictat, de către artizani populari, care își vând marfa în târgurile de Crăciun. Meșteșugul se transmite din tată-n fiu, primii santons fiind atestați în secolul XVII.
Un rol important îl joacă masa din Seara de Ajun. Familia se reunește pentru cina festivă, denumită Reveillon de Noel, prilej de regăsire și de slăvire a Mântuitorului. Bucatele sunt numeroase și pregătite potrivit obiceiurilor din diferitele regiuni ale Franței.
Astfel, în Alsacia se servește friptură de gâscă, în Burgundia felul principal este curcanul cu castane coapte, iar parizienii se delectează cu stridii și ”pat de foie gras” (pate din ficat de rață îndopată). La masa de Crăciun se mai consumă friptură de pui, brânzeturi, salate, fructe și prăjituri.
O prăjitură pregătită numai cu această ocazie este ”La buche de Noel”, un fel de ruladă de forma unui buștean, astfel că mai este numită și ”Bușteanul de Crăciun”. Obiceiul preparării acestei prăjituri își are originea în sudul Franței, unde, în trecut, un buștean adevărat, de mari dimensiuni, era pus pe foc de Crăciun și ardea până la Anul Nou. Din acest buștean agricultorii își făceau o pană pentru plug, pentru a le aduce recolte îmbelșugate.
Odată cina de Crăciun încheiată, familia merge la culcare, dar nu înainte de a pune încă un lemn pe foc și a lăsa câteva bunătăți pe masă. Asta pentru că, poate, Fecioara Maria își va face drum pe la ei, neștiută, și va dori să mănânce ceva și să se odihnească puțin la căldura focului din șemineu.
În dimineața de Crăciun, copiii și părinții se adună în jurul bradului, pentru a vedea ce cadouri le-a adus Pere Noel. În unele părți din nordul Franței copiii nu primesc însă daruri de Crăciun, pentru că ele le-au fost aduse, deja, de Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
25 decembrie este numită ”A Douăsprezecea Zi” în unele zone ale Franței. Este ultima din cele 12 zile ale Crăciunului, perioadă care, în trecut, era una de odihnă, de vacanță. Este ziua în care se încheie ”Sărbătoarea Nebunilor”, iar ”Regele Răului” trebuie să-și dea jos coroana și să se întoarcă unde îi este locul, pentru că s-a născut Mântuitorul Iisus, Fiul lui Dumnezeu.
marți, 8 decembrie 2009
traditi in italia
De la cele mai noi pana la cele mai vechi, traditiile de Craciun sunt transmise in Italia din generatie in generatie cu un spirit aparte ce an de an capata noi contururi.
Daca sunteti fascinati de traditiile de Craciun ale altor popoare, cele din Italia vor fi cu siguranta printre cele care va vor lasa fara cuvinte.
Chiar daca multi dintre noi am dori sa ne petrecem vacanta de Craciun in Roma, traditiile ce se respecta in aceasta tara in perioada mentionata pot sa transforme orice Craciun intr-unul italian, indiferent de tara in care ne aflam.
O importanta traditie italieneasca este cea a cantaretilor. An de an cei care serbeaza nasterea lui Iisus asculta colinde si cantece cantate la un instrument specific Scotiei, anume cimpoiul. Din pacate aceasta traditie este pe cale de disparitie deoarece nu mai este respectata cum era odinioara.
Traditia scenetelor are loc in ajunul Craciunului, moment in care sunt organizate scenete si piese de teatru cu scenarii inspirate din cartile sfinte.
Cum intreaga lume are un Mos Craciun, Santa Claus, Pere Noel sau Saint Nicholas si Italia are Santa Claussete, varianta feminina a lui Mos Craciun. Aceasta este cunoscuta si sub numele La Befana.
Legenda spune ca La Befana s-a consultat cu trei regi astrologi pentru a-l gasi pe copilul Iisus si pentru a-i oferi acestuia adapost.
Importanta si respectata de italieni in perioada sarbatorilor de iarna este si povestea potrivit careia sarbatoarea Craciunului trebuie sa dureze 12 zile. Astfel toate relele din an vor fi spalate si in noul an toata lumea va intra cu dreptul, fara pacate.
Daca sunteti fascinati de traditiile de Craciun ale altor popoare, cele din Italia vor fi cu siguranta printre cele care va vor lasa fara cuvinte.
Chiar daca multi dintre noi am dori sa ne petrecem vacanta de Craciun in Roma, traditiile ce se respecta in aceasta tara in perioada mentionata pot sa transforme orice Craciun intr-unul italian, indiferent de tara in care ne aflam.
O importanta traditie italieneasca este cea a cantaretilor. An de an cei care serbeaza nasterea lui Iisus asculta colinde si cantece cantate la un instrument specific Scotiei, anume cimpoiul. Din pacate aceasta traditie este pe cale de disparitie deoarece nu mai este respectata cum era odinioara.
Traditia scenetelor are loc in ajunul Craciunului, moment in care sunt organizate scenete si piese de teatru cu scenarii inspirate din cartile sfinte.
Cum intreaga lume are un Mos Craciun, Santa Claus, Pere Noel sau Saint Nicholas si Italia are Santa Claussete, varianta feminina a lui Mos Craciun. Aceasta este cunoscuta si sub numele La Befana.
Legenda spune ca La Befana s-a consultat cu trei regi astrologi pentru a-l gasi pe copilul Iisus si pentru a-i oferi acestuia adapost.
Importanta si respectata de italieni in perioada sarbatorilor de iarna este si povestea potrivit careia sarbatoarea Craciunului trebuie sa dureze 12 zile. Astfel toate relele din an vor fi spalate si in noul an toata lumea va intra cu dreptul, fara pacate.
traditi in italia
De la cele mai noi pana la cele mai vechi, traditiile de Craciun sunt transmise in Italia din generatie in generatie cu un spirit aparte ce an de an capata noi contururi.
Daca sunteti fascinati de traditiile de Craciun ale altor popoare, cele din Italia vor fi cu siguranta printre cele care va vor lasa fara cuvinte.
Chiar daca multi dintre noi am dori sa ne petrecem vacanta de Craciun in Roma, traditiile ce se respecta in aceasta tara in perioada mentionata pot sa transforme orice Craciun intr-unul italian, indiferent de tara in care ne aflam.
O importanta traditie italieneasca este cea a cantaretilor. An de an cei care serbeaza nasterea lui Iisus asculta colinde si cantece cantate la un instrument specific Scotiei, anume cimpoiul. Din pacate aceasta traditie este pe cale de disparitie deoarece nu mai este respectata cum era odinioara.
Traditia scenetelor are loc in ajunul Craciunului, moment in care sunt organizate scenete si piese de teatru cu scenarii inspirate din cartile sfinte.
Cum intreaga lume are un Mos Craciun, Santa Claus, Pere Noel sau Saint Nicholas si Italia are Santa Claussete, varianta feminina a lui Mos Craciun. Aceasta este cunoscuta si sub numele La Befana.
Legenda spune ca La Befana s-a consultat cu trei regi astrologi pentru a-l gasi pe copilul Iisus si pentru a-i oferi acestuia adapost.
Importanta si respectata de italieni in perioada sarbatorilor de iarna este si povestea potrivit careia sarbatoarea Craciunului trebuie sa dureze 12 zile. Astfel toate relele din an vor fi spalate si in noul an toata lumea va intra cu dreptul, fara pacate.
Daca sunteti fascinati de traditiile de Craciun ale altor popoare, cele din Italia vor fi cu siguranta printre cele care va vor lasa fara cuvinte.
Chiar daca multi dintre noi am dori sa ne petrecem vacanta de Craciun in Roma, traditiile ce se respecta in aceasta tara in perioada mentionata pot sa transforme orice Craciun intr-unul italian, indiferent de tara in care ne aflam.
O importanta traditie italieneasca este cea a cantaretilor. An de an cei care serbeaza nasterea lui Iisus asculta colinde si cantece cantate la un instrument specific Scotiei, anume cimpoiul. Din pacate aceasta traditie este pe cale de disparitie deoarece nu mai este respectata cum era odinioara.
Traditia scenetelor are loc in ajunul Craciunului, moment in care sunt organizate scenete si piese de teatru cu scenarii inspirate din cartile sfinte.
Cum intreaga lume are un Mos Craciun, Santa Claus, Pere Noel sau Saint Nicholas si Italia are Santa Claussete, varianta feminina a lui Mos Craciun. Aceasta este cunoscuta si sub numele La Befana.
Legenda spune ca La Befana s-a consultat cu trei regi astrologi pentru a-l gasi pe copilul Iisus si pentru a-i oferi acestuia adapost.
Importanta si respectata de italieni in perioada sarbatorilor de iarna este si povestea potrivit careia sarbatoarea Craciunului trebuie sa dureze 12 zile. Astfel toate relele din an vor fi spalate si in noul an toata lumea va intra cu dreptul, fara pacate.
traditiile romanesti
Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul ("Caloianul", "Paparuda", "Dragaica" etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon.
· Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.
· Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.
colinde
Azi cu stramosii cant in cor,
Colindul sfant si bun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
E sarbatoare si e joc,
In casa ta acum.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Acum te las, fii sanatos,
Si vesel de Craciun.
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
Colindul sfant si bun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
Tot "Mos" era si-n vremea lor,
Batranul Mos Craciun.
E sarbatoare si e joc,
In casa ta acum.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.
Acum te las, fii sanatos,
Si vesel de Craciun.
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
Dar nu uita, cand esti voios
Romane, sa fii bun!
marți, 24 noiembrie 2009
Nume:Columbus Short Columbus Short
Data nasterii:19 Septembrie 1982 (27 ani) 1982-09-19
Locul nasterii:Kansas City, Missouri, SUA
Zodia:Fecioara
Columbus Keith Short s-a născut la 19 septembrie 1982, în Kansas City, Missouri. A luat contact de mic cu industria divertismentului, în special datorită familiei sale, care acorda o importanţă deosebită muzicii. La vârsta de 5 ani, familia s-a mutat în Los Angeles, iar micul Columbus a început să lucreze la un teatru pentru tineret.
A urmat cursurile Liceului “Marcos De Niza”, cât şi ale Liceului de Arte “Orange Country”. Pe ultimul l-a terminat cu 2 luni mai devreme, pentru a merge pe Broadway, în turneul “Stomp!”. A lucrat ca şi coregraf pentru turneul "In the Zone" a lui Britney Spears, având ocazia să colaboreze şi cu Brian Friedman (din reality show-ul american, “So You Think You Can Dance”).
A urmat cursurile Liceului “Marcos De Niza”, cât şi ale Liceului de Arte “Orange Country”. Pe ultimul l-a terminat cu 2 luni mai devreme, pentru a merge pe Broadway, în turneul “Stomp!”. A lucrat ca şi coregraf pentru turneul "In the Zone" a lui Britney Spears, având ocazia să colaboreze şi cu Brian Friedman (din reality show-ul american, “So You Think You Can Dance”).
marți, 6 octombrie 2009
marți, 29 septembrie 2009
Anul 1989 a dus la caderea sistemului totalitar comunist în întreaga Europa. Spre sfârsitul anului, îndeosebi în vestul României, populatia aflase, de la posturile de televiziune externe (maghiare, iugoslave) si emisiunile în limba româna de la Radio Europa Libera si Vocea Americii, de schimbarile din Europa. Asa a fost posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrara a pastorului timisorean László Tökés fixata pentru data de 15 decembrie 1989) sa devina pretext pentru o revolta populara în Timisoara, transformata apoi, prin radicalizare, în revolutie.
În 15 decembrie s-au adunat în fata casei parohiale mai multi enoriasi care doreau sa împiedice evacuarea pastorului. Fiind o zona extrem de circulata, aproape de centrul orasului, multi locuitori ai orasului se opreau pentru a afla ce se întâmpla. Ei au îngrosat, astfel, initial involuntar, numarul celor adunati. În data de 16, numarul celor adunati crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriasi reformati, ci cetateni ai Timisoarei, de diferite etnii si confesiuni. Dupa-amiaza se striga pentru prima data "Jos Ceausescu!". A fost de ajuns aceasta scânteie pentru a se declansa revolta. În strigate de "Jos Ceausescu!" si "Jos comunismul!", demonstrantii s-au deplasat în diverse puncte ale Timisoarei pentru a chema oamenii la revolta. Au fost trimise trupe de Armata, Militie, Securitate pentru a dispersa multimea. Demonstrantii au fost batuti si arestati în aceeasi noapte si în dimineata urmatoare.
În dupa-amiaza de 17 decembrie, multimea s-a adunat din nou în centrul orasului. Informat ca revolta nu a putut fi înfrânta, Ceausescu a dat ordin sa se deschida foc împotriva manifestantilor. Ca urmare, au cazut primii martiri ai Revolutiei din Timisoara.
În noaptea de 18/19, cu complicitatea unor medici si asistente de la Spitalul Judetean, autoritatile au furat o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la Bucuresti, unde au fost arse la Crematoriu. Aceste acte crude au întarâtat si mai mult populatia orasului. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapa comuna.
În zilele urmatoare, Timisoara arata ca în timp de razboi: magazine arse, patrule pe strazi, convorbirile telefonice întrerupte, oricine era gasit pe strazi era arestat. Rezistenta, însa, nu a încetat. În 19 decembrie, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în greva. Exemplul lor va fi urmat a doua zi de majoritatea fabricilor din oras. O masa de zeci de mii de oameni se îndrepta spre centrul Timisoarei în dimineata acelei zile. În fata acestei situatii, fortele armate s-au retras în cazarme. Înaintea autoritatilor au fost aduse cererile demonstrantilor, care cuprindeau, printre altele: demisia lui Ceausescu, demisia guvernului, alegeri libere. În aceeasi zi, Timisoara a fost declarat primul oras liber al României de catre reprezentatii Frontului Democrat Român, prima formatiune politica democratica. Majoritatea arestatilor au fost eliberati.
În aceeasi zi de 20 decembrie, orasul Lugoj, din apropierea Timisoarei, s-a ridicat împotriva regimului comunist, cazând si aici eroi ai Revolutiei.
În ziua de 21, Ceausescu, pe deplin inconstient de situatia reala, a organizat un mare miting la Bucuresti, cu scopul de a-l sustine si de a înfiera asa-zisii "huligani unguri" de la Timisoara. Mitingul s-a întors împotriva lui, multimea scandând lozinci anti-comuniste si anti-ceausiste. În aceeasi zi au început miscari revolutionare în cele mai mari orase ale tarii: Cluj, Sibiu, Brasov, Arad, Târgu-Mures etc. Desi autoritatile au deschis foc împotriva demonstrantilor, românii nu mai puteau fi înfrânti. Era o chestiune de ore pâna la caderea sistemului, ceea ce s-a întâmplat vineri, 22 decembrie, 1989, o data cu fuga sotilor Ceausescu din Bucuresti.
În situatia confuza care s-a creat, s-au format mai multe grupuri care au dorit sa preia puterea. Pâna în seara de 22 decembrie s-a impus grupul condus de Ion Iliescu si Petre Roman, în conditiile complexe create de "teroristi", indivizi neidentificati nici pâna azi care au semanat confuzie si teama prin focuri de arma trase cu precizie asupra demonstrantilor sau chiar asupra locuintelor. Teama de "teroristi" si de o eventuala "contra-revolutie" pe care ar fi putut-o impune a justificat în ochii opiniei publice judecarea sumara a sotilor Ceausescu si executarea lor în ziua de Craciun a anului 1989.
Schimbarea sistemului comunist era un fapt la sfârsitul lui decembrie, dar cu mari sacrificii de a caror absurditate ne întrebam si astazi:
1104 morti, dintre care 162 înainte de 22 decembrie, iar 942 dupa 22 decembrie
3352 raniti, dintre care 1107 înainte de 22 decembrie si 2245 dupa 22 decembrie
Timisoara
Pretextul izbucnirii revoltei populare în Timisoara a fost încercarea autoritatilor de a-l evacua pe pastorul reformat László Tökés. Tökés avusese probleme cu autoritatile comuniste si cu ierarhia reformata îmbibata de elemente aservite regimului înca din anii '70, când se angajase în lupta pentru apararea drepturilor comunitatii reformate. Dificultatile au culminat în 1984 cu înlaturarea pastorului din rândul clericilor reformati pentru o perioada de doi ani. În 1986 va fi reîncadrat ca pastor supleant la Timisoara. Nu va înceta, însa, actiunile sale, continuând sa aiba probleme cu Securitatea si clericii reformati. Luari de pozitie ale pastorului în problema darâmarii bisericilor si sistematizarii satelor vor duce în final la intentarea unui proces de catre Episcopia Reformata din Oradea cu scopul transferarii pastorului la comunitatea reformata din Mineu (jud. Salaj). Procesul este, desigur, pierdut de pastor, iar la refuzul sau de a se supune sentintei, este dat un termen limita (15 decembrie 1989), când urma sa se treaca la executarea silita a hotarârii judecatoresti. La slujba din 10 decembrie, Tökés anunta toate acestea enoriasilor, cerându-le sa vina în data de 15 în fata parohiei pentru a fi martori la evacuarea sa.
În ziua anuntata, mai multi enoriasi reformati s-au adunat în fata casei parohiale reformate din Piata Maria. Dupa-amiaza se adunasera deja circa 200 de persoane. Se pare ca, din cauza prezentei enoriasilor, autoritatile au renuntat sa treaca la evacuare în acea zi. Zona este, în schimb, împânzita de ofiteri de interne în civil sau uniforma. Piata Maria este o zona foarte circulata, fiind strabatuta de mai multe linii de tramvai si autobuz. Astfel ca timisorenii au aflat repede ca în Piata Maria se întâmpla ceva. Multi dintre ei coborau din tramvai si se amestecau printre credinciosii, interesându-se de motivele acelei adunari. Mai multi locuitori ai orasului auzisera de pastor sau chiar participasera la liturghiile sale.
A doua zi, enoriasii se aduna din nou. Timisorenii discutau pe strada sau la locul de munca despre tacuta masa de oameni din Piata Maria. Tot mai multi cetateni se vor opri în orele care urmeaza în Piata. Multimea se marea de la ora la ora. În dupa-amiaza de 16, erau deja peste 400 de oameni în fata casei parohiale. Barierele lingvistice, etnice si religioase sunt depasite. La rândul lor, militienii si securistii se înmultesc. Se simtea o tensiune nedefinita în aer. La orele 16.30 se întâmpla inevitabilul: câtiva tineri opresc tramvaiele, se urca pe unul din ele si striga: "Jos Ceausescu!". Dupa un moment de confuzie, multimea începe sa strige: "Jos Ceausescu!". Era începutul revoltei. Se lanseaza deja de acum apelul "Fara violenta!". Dupa putin timp, demonstrantii se îndreapta spre Complexul Studentesc, pentru a se alia cu studentii. Aici gasesc caminele încuiate. Unii studenti se alatura multimii, sarind pe geam. De aici, coloana se desparte în mai multe grupuri, unul îndreptându-se spre platforma industriala din Calea Buziasului, continuându-si apoi drumul pe strada Lidia, zona Girocului, pentru a reveni în centrul orasului; o alta coloana merge la Comitetul Judetean P.C.R., iar o alta se reîntoarce în zona Piata Maria - Catedrala Mitropolitana. Împotriva demonstrantilor sunt trimise camioane de pompieri cu tunuri de apa si unitati de scutieri.
În 15 decembrie s-au adunat în fata casei parohiale mai multi enoriasi care doreau sa împiedice evacuarea pastorului. Fiind o zona extrem de circulata, aproape de centrul orasului, multi locuitori ai orasului se opreau pentru a afla ce se întâmpla. Ei au îngrosat, astfel, initial involuntar, numarul celor adunati. În data de 16, numarul celor adunati crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriasi reformati, ci cetateni ai Timisoarei, de diferite etnii si confesiuni. Dupa-amiaza se striga pentru prima data "Jos Ceausescu!". A fost de ajuns aceasta scânteie pentru a se declansa revolta. În strigate de "Jos Ceausescu!" si "Jos comunismul!", demonstrantii s-au deplasat în diverse puncte ale Timisoarei pentru a chema oamenii la revolta. Au fost trimise trupe de Armata, Militie, Securitate pentru a dispersa multimea. Demonstrantii au fost batuti si arestati în aceeasi noapte si în dimineata urmatoare.
În dupa-amiaza de 17 decembrie, multimea s-a adunat din nou în centrul orasului. Informat ca revolta nu a putut fi înfrânta, Ceausescu a dat ordin sa se deschida foc împotriva manifestantilor. Ca urmare, au cazut primii martiri ai Revolutiei din Timisoara.
În noaptea de 18/19, cu complicitatea unor medici si asistente de la Spitalul Judetean, autoritatile au furat o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la Bucuresti, unde au fost arse la Crematoriu. Aceste acte crude au întarâtat si mai mult populatia orasului. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapa comuna.
În zilele urmatoare, Timisoara arata ca în timp de razboi: magazine arse, patrule pe strazi, convorbirile telefonice întrerupte, oricine era gasit pe strazi era arestat. Rezistenta, însa, nu a încetat. În 19 decembrie, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în greva. Exemplul lor va fi urmat a doua zi de majoritatea fabricilor din oras. O masa de zeci de mii de oameni se îndrepta spre centrul Timisoarei în dimineata acelei zile. În fata acestei situatii, fortele armate s-au retras în cazarme. Înaintea autoritatilor au fost aduse cererile demonstrantilor, care cuprindeau, printre altele: demisia lui Ceausescu, demisia guvernului, alegeri libere. În aceeasi zi, Timisoara a fost declarat primul oras liber al României de catre reprezentatii Frontului Democrat Român, prima formatiune politica democratica. Majoritatea arestatilor au fost eliberati.
În aceeasi zi de 20 decembrie, orasul Lugoj, din apropierea Timisoarei, s-a ridicat împotriva regimului comunist, cazând si aici eroi ai Revolutiei.
În ziua de 21, Ceausescu, pe deplin inconstient de situatia reala, a organizat un mare miting la Bucuresti, cu scopul de a-l sustine si de a înfiera asa-zisii "huligani unguri" de la Timisoara. Mitingul s-a întors împotriva lui, multimea scandând lozinci anti-comuniste si anti-ceausiste. În aceeasi zi au început miscari revolutionare în cele mai mari orase ale tarii: Cluj, Sibiu, Brasov, Arad, Târgu-Mures etc. Desi autoritatile au deschis foc împotriva demonstrantilor, românii nu mai puteau fi înfrânti. Era o chestiune de ore pâna la caderea sistemului, ceea ce s-a întâmplat vineri, 22 decembrie, 1989, o data cu fuga sotilor Ceausescu din Bucuresti.
În situatia confuza care s-a creat, s-au format mai multe grupuri care au dorit sa preia puterea. Pâna în seara de 22 decembrie s-a impus grupul condus de Ion Iliescu si Petre Roman, în conditiile complexe create de "teroristi", indivizi neidentificati nici pâna azi care au semanat confuzie si teama prin focuri de arma trase cu precizie asupra demonstrantilor sau chiar asupra locuintelor. Teama de "teroristi" si de o eventuala "contra-revolutie" pe care ar fi putut-o impune a justificat în ochii opiniei publice judecarea sumara a sotilor Ceausescu si executarea lor în ziua de Craciun a anului 1989.
Schimbarea sistemului comunist era un fapt la sfârsitul lui decembrie, dar cu mari sacrificii de a caror absurditate ne întrebam si astazi:
1104 morti, dintre care 162 înainte de 22 decembrie, iar 942 dupa 22 decembrie
3352 raniti, dintre care 1107 înainte de 22 decembrie si 2245 dupa 22 decembrie
Timisoara
Pretextul izbucnirii revoltei populare în Timisoara a fost încercarea autoritatilor de a-l evacua pe pastorul reformat László Tökés. Tökés avusese probleme cu autoritatile comuniste si cu ierarhia reformata îmbibata de elemente aservite regimului înca din anii '70, când se angajase în lupta pentru apararea drepturilor comunitatii reformate. Dificultatile au culminat în 1984 cu înlaturarea pastorului din rândul clericilor reformati pentru o perioada de doi ani. În 1986 va fi reîncadrat ca pastor supleant la Timisoara. Nu va înceta, însa, actiunile sale, continuând sa aiba probleme cu Securitatea si clericii reformati. Luari de pozitie ale pastorului în problema darâmarii bisericilor si sistematizarii satelor vor duce în final la intentarea unui proces de catre Episcopia Reformata din Oradea cu scopul transferarii pastorului la comunitatea reformata din Mineu (jud. Salaj). Procesul este, desigur, pierdut de pastor, iar la refuzul sau de a se supune sentintei, este dat un termen limita (15 decembrie 1989), când urma sa se treaca la executarea silita a hotarârii judecatoresti. La slujba din 10 decembrie, Tökés anunta toate acestea enoriasilor, cerându-le sa vina în data de 15 în fata parohiei pentru a fi martori la evacuarea sa.
În ziua anuntata, mai multi enoriasi reformati s-au adunat în fata casei parohiale reformate din Piata Maria. Dupa-amiaza se adunasera deja circa 200 de persoane. Se pare ca, din cauza prezentei enoriasilor, autoritatile au renuntat sa treaca la evacuare în acea zi. Zona este, în schimb, împânzita de ofiteri de interne în civil sau uniforma. Piata Maria este o zona foarte circulata, fiind strabatuta de mai multe linii de tramvai si autobuz. Astfel ca timisorenii au aflat repede ca în Piata Maria se întâmpla ceva. Multi dintre ei coborau din tramvai si se amestecau printre credinciosii, interesându-se de motivele acelei adunari. Mai multi locuitori ai orasului auzisera de pastor sau chiar participasera la liturghiile sale.
A doua zi, enoriasii se aduna din nou. Timisorenii discutau pe strada sau la locul de munca despre tacuta masa de oameni din Piata Maria. Tot mai multi cetateni se vor opri în orele care urmeaza în Piata. Multimea se marea de la ora la ora. În dupa-amiaza de 16, erau deja peste 400 de oameni în fata casei parohiale. Barierele lingvistice, etnice si religioase sunt depasite. La rândul lor, militienii si securistii se înmultesc. Se simtea o tensiune nedefinita în aer. La orele 16.30 se întâmpla inevitabilul: câtiva tineri opresc tramvaiele, se urca pe unul din ele si striga: "Jos Ceausescu!". Dupa un moment de confuzie, multimea începe sa strige: "Jos Ceausescu!". Era începutul revoltei. Se lanseaza deja de acum apelul "Fara violenta!". Dupa putin timp, demonstrantii se îndreapta spre Complexul Studentesc, pentru a se alia cu studentii. Aici gasesc caminele încuiate. Unii studenti se alatura multimii, sarind pe geam. De aici, coloana se desparte în mai multe grupuri, unul îndreptându-se spre platforma industriala din Calea Buziasului, continuându-si apoi drumul pe strada Lidia, zona Girocului, pentru a reveni în centrul orasului; o alta coloana merge la Comitetul Judetean P.C.R., iar o alta se reîntoarce în zona Piata Maria - Catedrala Mitropolitana. Împotriva demonstrantilor sunt trimise camioane de pompieri cu tunuri de apa si unitati de scutieri.
comunismul in Romania
Dupa cel de-al doilea razboi moldial.U.R.S.S.-ul si-a construit o zona de influenta din statele din partea sa vestica, printre care si Romania.Guvernul instaurat in 6 martie 1945, condus de dr. Petru Groza, a pregatit instaurarea comunistilor, finalizand acest proces prin falsificarea alegerilor din noiembrie 1946.In toamna anului 1947 au fost dizolvate principalele partide de opozitie, liderii acestora fiind condamnati la ani grei de inchisoare.La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost silit sa abdice si sa paraseaca tara.Cu ajutorul Armatei Rosii care ocupa Romania s-a inceput un vast program de instaurare a comunismului. La 11 iunie 1948 au fost confiscate toate proprietatile industriale cu capital privat, acestea trecand in proprietatea comunistilor.Tot in anul 1948 a fost infiintata D.S.S(Directia de Securitate a Statului), iar in ianuarie 1949 D.G.M(Directia Generala a Militiei), ca organe de represiune.Ideologia comunista a fost exacerbata, fiind instaurat stalinismul.Aceasta perioada a fost caracterizata prin instaurarea terorii, concretizata prin arestari masive, procese sumare urmate inevitabil de deportari, condamnari sau executii.Se incepe confiscarea pamanturilor, a animalelor si a utilajelor agricole de la tarani, iar cei avuti au fost aruncati in puscarie. In anul 1962 de incheie acest proces numit colectivizare, toate formele agricole de proprietate fiind trecute in proprietatea C.A.P.-urilor(Cooperative Agricole de Productie), apartinand comunistilor.Instaurarea comunismului in Romania a intampinat o vie rezistenta din partea populatiei. Incepand cu anul 1948 se formeaza nuclee de rezistenta inpotriva comunismului, cea mai mare parte a acestora activand in munti si care incercau sa inpiedice instaurarea regimului comunist, fiind ajutate de catre statele N.A.T.O. Aceste grupari au fost incet-incet anihilate prin metode de teroare.In anul 1977 apre prima miscare organizata de protest inpotriva sistemului comunist si anume revolta minerilor din Valea Jiului. In anul 1987 are loc si revolta muncitorilor de la Uzina ,,Steagul Rosu
comunismul in Romania
Comunismul este o ideologie care incearca sa promoveze un sistem social, fiind in aceelasi timp si o miscare politica. Sistemul social promovat este o societate egalitarista in care nu exista propritate privata si nici case sociale, bunurile apartinand intregii societati.Acest sistem social s-a impus, de cele mai multe ori, prin metode revolutionare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
