Picturile rupestre erau pictate pe pietre şi erau reprezentări mai naturale decât petroglifele. În perioada paleolitică, reprezentarea de fiinţe umane în picturile rupestre era redusă. În general, erau reprezentate animale: nu doar animelele care erau o sursă de hrană, ci şi animale ce reprezentau forţa, precum rinocerii sau felinele (precum în Peştera Chauvet). Uneori, erau desenate semne asemenea punctelor. Printre reprezentările umane se numără şi amprente ale mâinile şi imagini jumătate om/jumătate animal. Peştera Chauvet din departamentul Ardèche, Franţa, are cele mai importante picturi rupestre din paleolitic, datate în jurul anului 31.000 î.Hr. Picturile din Altamira, Spania, au fost create între 14.000 şi 12.000 î.Hr., şi prezintă, între altele, bizoni. Printre cele mai cunoscute peşteri ce conţin picturi rupestre se numără Lascaux, Dordogne, Franţa, cele de acolo fiind executate între 15.000 şi 10.000 î.Hr.
Sensul picturilor rămâne necunoscut. Peşterile nu se aflau într-o zonă locuită, şi e posibil să fi fost folosite în scopuri rituale sezoniere. Animalele sunt însoţite de semne ce sugerează un scop magic. Simbolurile în formă de săgeată de la Lascaux au fost uneori interpretate ca având rol de calendar sau almanah, dar dovezile rămân neconcludente.[2] Cea mai importantă pictură din mezolitic este cea a războinicilor în marş, de la Cingle de la Mola, Castellón, Spania, datată între 7.000 şi 4.000 î.Hr. Tehnica folosită consta probabil în suflarea sau scuiparea pigmenţilor pe piatră. Picturile sunt relativ naturaliste, deşi stilizate. Figurile nu sunt tridimensionale, deşi se suprapun.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu